Satul Ciuciuleni este una dintre cele mai vechi aşezări din centrul Moldovei, atestată documentar la 10 aprilie 1430, iniţial cunoscută sub denumirea de Voloca, Voluşeni, sat pe Tarnuşă, afluent al rîului Cogîlnic "dăruit slugii domneşti Vlad Adiş pentru slujbă dreaptă şi credincioasă”. Satul Ciuciuleni era pe atunci un sat de răzeşi şi de mazili care făceau negoţi cu vin, prune uscate, ceară şi miere de albine. Aici veneau negustori şi din ţările vecine.

        
În primăvara anului 1940 în curtea ţăranului Procop, unde se săpa un beci, au fost găsite 123 monede de argint, inele şi cercei din Polonia, Lituania, Olanda, cele mai vechi datînd cu anul 1492, iar cele mai tîrzii cu anul 1597.

       
În 1820 administraţia ţaristă reuşeşte să înregistreze Ciuciulenii ca un sat de mazili şi răzeşi pe moşie răzăşească unde erau 147 gospodării ţărăneşti ruinate de războaie şi ocupaţie străină. În sat erau 121 cai, 308 vaci, 476 boi,390 oi, 733 porci, 532 ştiubee de albine.

         În 1870 satul număra 740 gospodării, 1620 bărbaţi, 1528 femei, 240 cai, 400 vite cornuted mari, 1620 oi şi capre. Răzeşii stăpîneau 4288 desetine.

         
În anul 1923 satul Ciuciuleni număra deja 1670 gospodării, 3286 bărbaţi şi 2405 femei. În sat erau 2 mori cu benzină şi 48 mori de apă, o moară de cai şi 4 oloiniţe, 4 şcoli primare, 4 cărciume şi chiar 2 restaurante.

         
Ne-au parvenit date despre biserica de lemn construită în 1786, apoi despre cea din 1820, reconstruită şi reparată de mai multe ori. Despre preoţii creştini ortodocşi s-au păstrat mărturii scrise. Aici s-a născut viitorul  preot Vasile Guma (10 iulie 1865), care a fost protoiereu la catedrala din Chişinău şi deputat în Duma de Stat a Rusiei. Prima şcoală din sat este atestată la 10 noiembrie 1861. Pe la sfîrşitul secolului XIX şcoala din sat avea clădire nouă. Pe lîngă ea s-a deschis în toamna anului 1896 prima bibliotecă.

            În 1871 se deschide un post medical din mijloacele zemstvei basarabene unde au lucrat medici ca Albert Cramari, Vera Alexeeva, Gorgos şi alţii. Din iniţiativa lor în anul 1908 onducătorii fabricii de spirt din satul Pereni au fost daţi în judecată pentru „aruncarea murdăriei „ în pîrăul ce trecea prin Ciuciuleni. La 27 decembrie 1917 fabrica de spirt a fost devastată de un grup de soldaţi ruşi bolşevizaţi, care mai apoi i-au dat foc. Au ars atunci 5 femei, 2 copii şi 8 bărbaţi.

Pe teritoriul satului activează Liceul Teoretic „A. Donici”, 2 biserici ortodoxe şi 2 biserici evangheliste, spitalul de circumscripţie, o grădiniţă de copiii, 30 agenţi economici.

 1.2      Aşezarea fizico-geografică

Satul Ciuciuleni este aşezat în centrul Moldovei, pe podişul central al Moldovei (Codri). Începînd cu anul 1999 s. Ciuciuleni se găseşte în componenţa raionului Hînceşti, la 25 km N depărtare de Centrul Raional.Satul are o aşezare relativ favorabilă faţă de căile de comunicaţie: cea mai apropiată  staţie de cale ferată (Bîcoveţ), este situată la 32 km de sat ; iar distanţa pînă la Chişinău este de 65 km. Coordonatele geografice sunt 46° 43´ latitudine nordică şi 28° 29´longitudine estică.

            În apropiere de sat , la o distanţă de 9 km, trece magistrala de însemnătate internaţională Chişinău- Leuşeni, ce-şi are începutul în oraşul Poltava, traversînd teritoriul Republicii Moldova de la Est la Vest pînă în România. În imediata apropiere a satului trece şoseaua Hînceşti- Lozova- Călăraşi.

Satul Ciuciuleni este aşezat pe un relief deluros, pe alocuri supus proceselor de eroziune, la o înălţime de 340-360 m faţa de nivelul mării. Satul Ciuciuleni este traversat de rîul Cogîlnic,care izvorăşte în apropierea  mănăstirii  "Hîncu” din satul Bursuc,raionul Nisporeni,ce se găseşte  la 9 km depărtare de Ciuciuleni.

 La nord de sat începe  rezervaţia ştiinţifică  naturală "Codru”, cu reşedinţa în apropiere de satul Lozova, la 13 km depărtare de Ciuciuleni.

Satul Ciuciuleni se întinde pe o distanţă de 8 km de la nord la sud şi de2 –2,5 km de la est la vest,ocupînd o suprafaţă de aprocsimativ 20km pătraţi. Satul este împărţit în 4 sectoare, numite sute. Etimologic cuvîntul”sută” provine de la "sotne” căzăcească. Pe timpul Rusiei ţariste cîte o sotne căzăcească era dislocată în fiecare sector al satului.

1.3 Clima

          Satul Ciuciuleni este situat în brîul climatic temperat şi face parte din zona naturală din silvostepă şi stepă. Condiţiile agroclimatice sunt favorabile  pentru  dezvoltarea     agriculturii, iar formele de relief ( podiş, vâlcele, dealuri) permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii, cum sunt viticultura, pomicultura, gospodăria cerealieră.

          Precipitaţiile anuale se cifrează la 470-510mm, cu maximile situîndu-se în sezonul de vară-toamnă. Precipitaţiile care cad neunifirm în diferiţi ani cauzează extinderea alunecărilor de teren.

          Vara  temperaturile variază între +23 şi +27 în iunie-august şi  +3 şi –11 în decembrie-februarie. O dată la 4 ani satul este afectat de secetă. În lunile octombrie- noiembrie au loc îngheţuri timpurii.

          Radiaţia solară varizează între 110-115 kkal/ cm; 270-290 de zile pe an sunt zile însorite.

1.4    Flora şi fauna

        Condiţiile climatice favorabile cntribuie  la dezvoltarea  unei vegetaţii bogate. Relieful de podiş favorizează dezvoltarea florei de pădure . Aici se întîlnesc arbori  cu frunza căzătoare: stejarul,ulmul,  carpenul,fagul, teiul argintiu, arţarul,cireşul sălbatic, gorunul ş.a. Din subarboreţi  se întîlneşte alunul, cornul, sângerul,măceşul, părul sălbatic,darmova ş.a.

        Înălţimea Codrilor, unde este aşezat satul Ciuciuleni,prezintă hotarul  de est de răspundere a fagului şi a viţei de vie sălbatice din Europa.

         Învelişul  ierbos din pădure este dine dezvoltat. Solurile cenuşii de pădure şi brune favorizează dezvoltarea unei game bogate de ierburi: lăcrămioara, ghiocelul, brănduşa, pecetea lui Solomon ş. a, multe dintre care înregistrate în Cartea  Roşie.  Pe imaşuri întîlnim păiuşul de stepă,trifoiul, negara. Din cauza activităţilor antropice multe specii sunt pe cale  de dispariţie. Pe
şesuri sunt răspîndite coada calului,scrîntitoarea, mintă sălbatică,ţiftul,coada şoarecelui ş. a.

           În iazurile din apropiere ( în număr de şase) se întîlneşte săgeata apei,coşorelul,papura,stuful, rogozul  Pe pajişti se întîlnrşte păpădia,traista ciobanului, măsălarul, pelinul, patlagina,susaiul, pălămida, volbura,iar pe solurile mai sărate s-a păstrat cătina.

           Fauna este destul de variată datorită faptului ca în apropiere  de sat  se găseşte  zona zona de "tampon” a rezervaţiei naturale " Codru”.  Aici au fost  reabilitate aşa specii de animale ca cerbul, (cerbul pătat), mistreţul,căprioara, bursucul , jderul.  Bine s-au păstrat speciile de iepuri, vulpi, veveriţe. E bogată lumea păsărilor din pădure:  ciocîrlia de pădure, mierla sură, brebeneacul, uliul,găinarul, vendereul, bufniţa. În iazuri se întîlneşte raţa sălbatică, lişiţa, bîtlanul. În iazurile satului s-au aclimatizat speciile bune de pescuit ca platica,şalăul, carasul, crapul. Din Arhangelsc a fost adusă aici nutria. Din insectele ce dăunează livezilor se întîlnesc fluturii: viermele fructelor şi fluturele auriu. Un ajutor sanitar al pădurii este furnica de pădure. Din cauza valorificării intense a teritoriului din apropierea satului (aratul pajiştilor,şesurilor,tăierea pădurilor) fauna e mult mai săracă decît în trecut şi în prezent numără circa 130 specii de vertebrate şi peste 2400 specii de nevertebrate.         

1.5   Din istoria Liceului:

Prima şcoală în s. Ciuciuleni a fost fondată  în sec. XIX , lîngă Biserica Sf. Nicolai unde se studiau 2 clase. Şcoala era numită – şcoală de zemstvă- ce era susţinută de biserică. În 1914 a fost fondată Şcoala nr. 1 în care studiile erau făcute în limba rusă de către 2 profesori veniţi din Peategorsc. Mai tîrziu se studiau 4 clase, numindu-se – Gimnaziu. După venirea Românilor a fost înfiinţată şcoala de 7 ani, unde învăţau numai cîte 8 băieţi în clasă. Era o ruşine pe atunci ca fetele să frecventeze şcoala.

            În 1954 s-a fondat Şcoala Medie  pe suta I. Directori ai acestei şcoli fiind:  în 1954-55- Stepan Porubin, după care a fost numit Cezar Popa,  în 1961- 68- Madan Dmitrii,  în 1969-70 - Dandara Gheorghe, din 1970 pînă în 1974- Taşcă Ion. În 1974 în Centrul satului, suta a IV a fost dat în exploatare edificiul nou unde şi-a mutat sediul Şcoala medie de pe suta I.  Director a fost numit Zuza Andrei, profesor de fizică. În 1995 Şcoala Medie primeşte statut de Liceul Teoretic „A. Donici”, director fiind numit Corlat Nicolae. Din anul 2001 în funcţia de director este numită dna Maria Bezer.

1.6  Misiunea Liceului:

Promovarea schimbărilor de esenţă în educaţie menită să contribuie la realizarea obiectivului educaţional major al liceului- pregătirea tinerei generaţii care va constitui una din premisele majore ale consolidării independenţei statului, potenţialului său economic şi cultural, de integrare în spaţiul social economic european.